Conferinţa „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”

10477259_784449388312286_7084869072249427297_n

Miercuri 25 februarie 2015 a avut loc o conferinţă pe tema reducerii poluării cu nutrienți din surse agricole a apelor și solului. La conferinţă au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Prefectul judeţului Alba, Preşedintele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Directorul de la Direcţia de Sănătate Publică Alba, Director SGA Covasna, Primarul de la Primăriei Dumbrăviţa, Primarul de la Primăria Sîntimbru, profesorul Vladimir Rojanschi de la Universitatea Ecologică Bucureşti şi reprezentanţi ai Asociaţiei PrimaNatura.

Proiectul „Controlul Integrat al poluării cu Nutrienţi”, implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu sprjinul Băncii Mondiale, urmăreşte reducerea pe termen lung a deversărilor de nitraţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.

Campania de informare a acestui proiect are ca scop creşterea gradului de cunoaştere a importanţei practicilor agricole nedăunătoare mediului care au ca efect protecţia solului şi apei, conştientizarea populaţiei asupra problemelor generate de poluarea cu nitraţi şi promovarea implementării proiectului la nivel local, regional şi naţional.

Nitraţii din apă au efecte grave şi uneori ireversibile asupra sănătăţii oamenilor.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă, sprijint pentru întărirea cadrului de reglementare şi a capacităţii instituţionale şi promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional.

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este finanţat de Guvernul României dintr-un împrumut rambursabil de 50 mil. Euro acordat de Banca Mondială şi un ajutor financiar nerambursabil de 5,5 mil. USD, acordat de Fondul Global de Mediu (GEF). Consiliile judeţene şi consiliile locale implicate în proiect asigură o cotă de cofinanţare de până la 5% din valoarea investiţiilor.

”Problematica nutrienților în România are o anumită vechime din punct de vedere al studiilor făcute de cei de la agricultură, cei de la ape și de la gospodăria comunală. Ce se poate spune că dacă în anii 90 erau concentrații destul de mari, atât în sol, atât în ape, la sursă și pe sistemul de alimentare cu apă/canalizare, fapt care a și generat acest tip de proiecte de control al poluării cu nutrienți, astăzi în 2014-2015 putem să spunem că s-a schimbat puțin situația. Directiva UE care a impus o atenție deosebită de a avea preocupări pe linia reducerii poluării și impactului acestor poluanți. În România au fost demarate acțiuni de monitorizare și putem spune astăzi că există o tendință de scădere a concentrației de nutrienți în sol. Sigură ca anumite cauze problema care încă mai dăinuie este folosirea gunoiului de grajd și folosirea și gestiunea neadecvată a gospodăriei din sate și comune.
Gunoiul de grajd ridică probleme pentru că nu avem încă niște platforme care să asigure colectarea, depozitarea lor, în regim de control, de a nu se scurge în sol, de a nu polua solul, subsol și apele freatice. În gospodărie încă nu am reușit să schimbăm mentalitatea românilor din mediul rural, în care latrina este nu prea departe de fântână, în care gunoiul de grajd este depozitat nu într-un sistem care să protejeze pământul sau apa.
În diferite zone ale țării căutăm să conștientizăm, să sensibilizăm, să informăm factori de decizie, experți ai instituțiilor descentralizate de mediu, ape, sol, agricultură, sănătate publică, astfel încât aceste informații să fie transmise în teritoriile pe care le gestionează, la primari, la factorii de decizie din mediul rural. Avem 9 milioane de români în mediul rural și apa din fântână poate să le afecteze sănătatea”
, a declarat prof. Vladimir Rojanschi, Universitatea Ecologică București.

În cadrul proiectului este prevăzută implementarea unei serii de investiții în circa 86 de localități incluzând: sisteme comunale de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd, plantarea de fâșii de vegetaţie forestieră cu rol de protecţie și reabilitarea pășunilor, canalizare și epurare a apelor uzate la scară mică, testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii de biogaz din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere și promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

În rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, România are printre cele mai mari probleme legate de poluarea apelor și a solurilor cu nitrați și nitriți”, a remarcat Prefectul județului Alba, dl. Feneșer Gheorghe, prezent la eveniment.

Comuna Sântimbru a beneficiat de o investiție de peste 1,000,000 lei care a permis autorităților să construiască și să dea în folosința, tot la începutul acestui an, o platforma comunală dotată cu 1 tractor, 2 remorci, 1 încărcător frontal, 1 mașina de împrăștiat gunoi, 1 vidanjă.

Regiunea de Centru a României a beneficiat în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” de investiții de peste 18.000.000 lei pentru localitățile Crăiești și Gornești (județul Mureș), Sîntimbru (județul Alba), Odorheiu Secuiesc (județul Harghita), Dumbrăvița, Prejmer, Hălchiu și Șercaia (județul Brașov), Ozun și Cernat (județul Covasna).

De cele mai mari investiții din regiunea Centru, peste 8.000.000 lei, a beneficiat comuna Ozun din județul Covasna. Aici au fost facute investiții majore în sistemele de canalizare din satele Sântionlunca, Bicfalău și Lisnău. Comuna Ozun a beneficiat și de contruirea unei platforme comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd, dotată cu mașinile necerare exploatării, care a fost dată în folosință în ianuarie 2015. “O comunitate atât de mare precum cea din comuna Ozun nu ar fi reușit niciodată să facă facă o investiție de o asemenea amploare cum a fost cea pe care am reușit-o prin finanțarea primită prin acest proiect. Acum localitatea Sântionlunca este total racordată la sistemul de canalizare, inclusiv la apă potabilă. Le mulțumesc celor din Minister pentru tot sprijinul pe care ni l-au acordat să putem depăși toate obstacolele de care ne-am lovit până acum.”, a declarat dr. Ráduly István, Primarul comunei Ozun.

Nitraţii și nitriții sunt substanțe folosite preponderent în agricultură, pentru fertilizarea solurilor. Depozitate necorespunzător, acestea ajung în pânza freatică și, de aici, în apa din fântânile comunale. Consumul de apă infestată cu aceste substanțe reprezintă o amenințare extrem de gravă la adresa sănătății: scade rezistenţa generală a organismului și, în cazurile cele mai grave, poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.

Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.

Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.

Comments are closed.